Patologia tratată în cadrul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași reflectă tendințele și provocările actuale ale sănătății respiratorii la nivel național. Schimbările în prevalența bolilor respiratorii în populația României, amplificate de deficitul accentuat al personalului medico-sanitar generat de migrația forței de muncă către țările din vestul Europei, impun o continuă adaptare și dezvoltare a capacităților medicale. Printre factorii determinanți care contribuie la agravarea acestei situații se numără poluarea atmosferică, lipsa unor politici clare și eficiente de combatere a fumatului, condițiile sociale precare și nivelul insuficient al informării populației privind afecțiunile respiratorii.
Adresabilitatea pacienților către Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași a fost puternic influențată de contextul pandemic generat de COVID-19, care a provocat la nivel global o diminuare semnificativă a accesului pacienților la servicii medicale și, implicit, o sub-diagnosticare a afecțiunilor respiratorii în perioada pandemiei. La doi ani după finalizarea pandemiei, consecințele acestei perioade continuă să fie resimțite, manifestându-se prin prezentarea pacienților cu afecțiuni respiratorii în stadii avansate, complexe și dificil de gestionat terapeutic. Aceste cazuri grave solicită abordări interdisciplinare și chiar îngrijiri paliative, punând presiune suplimentară asupra resurselor spitalului și scăzând calitatea îngrijirilor oferite pacienților cronici. Diagnosticarea tardivă a neoplaziilor respiratorii și degradarea pacienților cronici contribuie suplimentar la complexitatea și gravitatea cazurilor tratate. Este imperativ ca Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași să își consolideze continuu capacitățile diagnostice și terapeutice, anticipând o menținere sau chiar intensificare a acestei tendințe în anii următori.
Interpretarea acestor realități subliniază importanța dezvoltării unor strategii comprehensive și eficiente de prevenție și tratament, întărirea programelor educaționale adresate populației privind riscurile și complicațiile bolilor respiratorii, precum și asigurarea unui suport constant și adecvat al resurselor necesare gestionării acestor patologii. Consolidarea capacităților diagnostice și terapeutice ale spitalului rămâne esențială în vederea gestionării numărului crescut de pacienți și a complexității afecțiunilor respiratorii abordate.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași reprezintă un centru medical de referință la nivel regional, specializat în diagnosticul și tratamentul tuberculozei, gestionând în anul 2024 un număr de peste 500 de cazuri noi ale acestei afecțiuni, confirmând importanța instituției în controlul și supravegherea epidemiologică a bolii.
Tuberculoza continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică la nivel global, fiind considerată drept „cel mai letal agent infecțios al omenirii din toate timpurile”. În ciastatisticile recente arată progrese notabile în combaterea bolii, România continuă să înregistreze un număr semnificativ de cazuri noi, reprezentând o proporție îngrijorătoare din totalul european. Conform raportului ECDC, în anul 2020, România a cumulat 23% din cazurile de tuberculoză raportate în Europa, fiind astfel țara cu cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană. De asemenea, raportul atrage atenția asupra deficitelor existente în diagnosticarea promptă și asupra dificultăților legate de aderența pacienților la tratamentul antituberculos, în special în cazurile de tuberculoză multidrog-rezistentă. Această realitate epidemiologică impune intensificarea eforturilor de prevenție, diagnostic și management terapeutic eficient, pentru a diminua impactul acestei afecțiuni asupra sănătății publice și pentru a îmbunătăți indicatorii epidemiologici la nivel național.
Având în vedere aceste considerente, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași reprezintă un element central al managementului bolilor respiratorii contribuind decisiv și fiind unica unitate sanitară de profil – cu statut de clinică universitară, la nivel Regiunii Nord-Est, angajată în menținerea sănătății populației din punct de vedere respirator, preluând însă pacienți și din celelalte regiuni, inclusiv din Republica Moldova, Ukraina și Uniunea Europeană.
La nivelul județului Iași numărul de cazuri noi de tuberculoză aflat în anii pre-pandemici într-un ușor trend descendent, cu o scădere importantă în anii de pandemie (2020, 2021), arată începând cu 2022, o creștere semnificativă a nr de cazuri noi și recidive.
Scăderea adresabilității pacienților către serviciile medicale, cauzată de pandemia COVID-19 și care a continuat chiar și în anul 2022, a evidat, în realitate, dificultățile majore în diagnosticarea cazurilor noi de tuberculoză. Deși statisticile arată o aparentă reducere a incidenței, acest lucru nu reflectă dispariția sau scăderea reală a numărului de bolnavi și nici nu indică un progres rapid către eradicarea bolii. În fapt, mulți pacieți nu au avut acces la servicii medicale și nu au fost diagnosticați la timp, ceea ce sugerează că numărul real al cazurilor este mult mai mare decât cel raportat oficial. Analizând evoluția istorică a tuberculozei, se observă că fluctuațiile înregistrate de-a lungul timpului au fost direct influențate de contextul socio-cultural, schimbările administrative și de impactul unor evenimente internaționale majore asupra României. Literatura medicală confirmă că marile evenimente nefavorabile, precum războaiele sau crizele economice și sociale, au determinat creșteri semnificative ale incidenței tuberculozei. Astfel, contextul pandemiei COVID-19 a creat condițiile pentru o revenire a numărului de cazuri noi, în special în rândul populațiilor vulnerabile.
Calitatea aerului continuă să fie una dintre cele mai mari provocări atât pentru sănătatea publică, cât și pentru protecția mediului în România, reflectând tendințele generale observate la nivel european. În ciuda implementării unor politici recente de mediu și sănătate publică, poluarea atmosferică rămâne unul dintre factorii principali asociați cu boli cronice respiratorii, cardiovasculare și chiar mortalitate prematură (European Environment Agency, 2023)(10).
Datele recente publicate de Agenția Europeană de Mediu (AEM) în raportul „Romania – Air Pollution Country Fact Sheet” pentru anul 2023 relevă că România încă se confruntă cu depășiri frecvente ale valorilor limită recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), în special pentru particulele în suspensie PM2.5 și PM10, dioxidul de azot (NO₂) și ozonul troposferic. Concentrațiile acestor poluanți continuă să depășească frecvent pragurile recomandate de OMS, punând în pericol sănătatea populației, în special în zonele urbane mari, precum București, Iași, Cluj și Timișoara (European Environment Agency, 2023)(10).
Mai mult, raportul internațional „World Air Quality Report” din 2023 confirmă menținerea României printre cele mai poluate țări europene, ocupând poziția a 13-a în clasamentul țărilor europene cu cea mai mare poluare atmosferică. Acest fapt semnalează persistența unor probleme structurale și legislative privind gestionarea calității aerului și impune necesitatea unei strategii naționale mai riguroase pentru controlul și reducerea emisiilor atmosferice (IQAir, 2023)(11).
Din perspectiva impactului medical, particulele fine în suspensie (PM_2.5 și PM₁₀) continuă să fie cel mai grav factor de risc pentru sănătatea respiratorie, fiind asociate cu exacerbarea bolilor pulmonare cronice, inclusiv BPOC, astmul și cancerul pulmonar (Xu et al., 2024)(12). Aceste particule, datorită dimensiunilor reduse, pot penetra profund în tractul respirator inferior, inducând inflamație cronică, stres oxidativ și modificări la nivel celular care favorizează apariția sau agravarea afecțiunilor cronice pulmonare și cardiovasculare (Chang, 2024)(13).
Într-un context mai larg, poluarea atmosferică este recunoscută ca unul dintre principalii factori determinanți ai sănătății populaționale și ai bolilor cronice netransmisibile. Studiile recente susțin că expunerea pe termen lung la niveluri crescute de PM2.5 este asociată cu o creșere substanțială a riscului de mortalitate prematură, în special în rândul populației vulnerabile, precum vârstnicii, persoanele cu boli pulmonare cronice și copiii (Chang, 2024)(13).
Monitorizarea continuă și transparentă a calității aerului prin intermediul Indexului Calității Aerului (AQI) reprezintă o componentă esențială pentru informarea publicului și intervenția rapidă în perioadele cu risc crescut de poluare. Platformele naționale și europene de monitorizare în timp real a calității aerului oferă instrumente utile pentru autorități în luarea deciziilor rapide și eficiente pentru protecția populației (European Environment Agency, 2023)(10).
Din perspectiva politicilor publice, este necesară implementarea unor măsuri integrate, precum restricționarea traficului poluant în orașe, îmbunătățirea transportului public, încurajarea utilizării autovehiculelor electrice și dezvoltarea spațiilor verzi, care au un rol dovedit în reducerea incidenței afecțiunilor respiratorii cronice și îmbunătățirea sănătății populației urbane (Xu et al., 20240(12).
În concluzie, în contextul anului 2024, România trebuie să continue și să intensifice măsurile dedicate îmbunătățirii calității aerului, în mod special prin politici de mediu stricte și intervenții sustenabile. Investițiile în educația populației privind riscurile asociate poluării aerului, dezvoltarea infrastructurii ecologice și implementarea riguroasă a standardelor europene reprezintă acțiuni prioritare pentru protejarea sănătății respiratorii a populației.
Poluanții monitorizați sunt: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (PM10[1]), automat și gravimetric, CO, Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m,p-xilen (online), parametrii meteorologici (direcție și viteză) vânt, temperatură, presiune, radiații solare, umiditate relativă, precipitații, (Iaşi County Air Quality Monitoring Network). Concentrația măsurată a PM10 este în corelație directă cu sursa, cu umiditatea (datorită aglomerării particulelor), cu viteza vântului care determină resuspensia din sol și transportul la distanțe mari de la sursă. Concentrațiile maxime zilnice de PM10 sunt direct influențate de factorii meteorologici – direcția și viteza vânturilor, precipitațiile, temperatura aerului etc. și de factorii geografici specifici zonei.
Misiune
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași este dedicat menținerii sănătății respiratorii a populației din regiunea Nord-Est a României, prin perspectiva îmbunătățirii continue a calității serviciilor medicale și prin activități susținute de conștientizare, prevenție, intervenție, diagnostic, tratament și monitorizare a bolilor respiratorii, în condiții de siguranță și experiență pozitivă a pacienților și aparținătorilor acestora.
Viziunea
Livrarea de servicii medicale eficiente, valoroase și complexe către toți pacienții cu afecțiuni respiratorii și integrarea acestor servicii în soluții complete de asistență medicală împreună cu partenerii noștri din domeniul sanitar.
Valori
- · Etica, integritate morală și profesională, la toate nivelurile.
- · Colegialitate și comunicare asertivă.
- · Orientare către experiența pacientului.
- · Empatie și respect față de toți pacienții, fără nicio excepție
- · Performanță profesională.
- · Eficiență administrativă.
- · Prevenție și excelență în medicina respiratorie
Misiunea principală a spitalului nostru este să oferim îngrijiri medicale specializate de cea mai înaltă calitate, atât în serviciile ambulatorii, cât și în cele de spitalizare. Pe lângă aceasta, suntem mândri să sprijinim dezvoltarea profesională continuă prin programe de educație medicală, de la nivel postliceal la cel universitar și postuniversitar, împletindu-le armonios cu activități de cercetare științifică de vârf în domeniul medical.
Sub conducerea actuală, spitalul se concentrează pe oferirea unor servicii medicale specializate în medicină respiratorie, îmbrățișând totodată programe naționale de sănătate, provocările chirurgiei toracice și proceduri avansate de endoscopie bronșică. Aceste servicii sunt susținute de dotări moderne și de un nivel excepțional de pregătire profesională însă infrastructura spitalului este improprie și împiedică dezvoltarea profesională a personalului și asigurarea unui act medical la standardele pe care pacienții din regiunea Nord-Est îl merită și îl revendică. În inima regiunii de Nord-Est a României, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași se angajează să ofere cele mai rafinate servicii medicale, consolidându-și reputația ca spital de nivel II-M (O.M.S. 679/24.05.2011) și ca instituție clinică universitară.
Echipa noastră managerială pune un accent deosebit pe gestionarea prudentă și eficientă a resurselor financiare, având ca scop optimizarea costurilor de operare fără a compromite calitatea îngrijirilor medicale oferite.
În cazul tuturor clădirilor de pe amplasament, construite între anii 1850-1858, datorită vechimii, a solicitărilor produse de factori naturali și antropici, a schimbărilor beneficiarului de folosinţă, se pot constata deteriorări semnificative atât la nivelul structurii cât si a elementelor de arhitectură (fisuri și crăpături în zidărie produse de seism și tasări diferențiate, tencuieli fisurate și desprise, învelitoarea din tablă prezintă coroziune cu zone ce permite accesul apei din precipitații, pictura realizată în capelă este degradată, tencuiala fiind fisurată, prezentând desprinderi, tâmplăria din lemn este puternic degradată).
Clădirea în care funcționează secția Pediatrie are un perete exterior cu rol de zid de sprijin pentru terenul în pantă din vecinătate (la limita de proprietate). Apa din pânza freatică și din precipitații se acumulează în spatele zidului de sprijin, producând infiltrații în acesta, igrasie și creșterea umidității interioare în clădire.
În cadrul documentației DALI “Consolidare, modernizare și refuncționalizare clădire Spital Clinic de Pneumoftiziologie – Secția Pașcanu” costul unitar în euro cu TVA, pe suprafață construită desfășurată pentru este estimat la 2386 euro/mp, în comparație cu standardul de cost pentru construirea unei clădiri noi, conform HOTĂRÂRE nr. 363 din 14 aprilie 2010, actualizată, privind „aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri publice” SCOST-01/MS – (Spital regional de urgenţă cu 786 de paturi) 1671 euro/mp (cu TVA).
Pentru a putea răspunde obiectivelor, imobilele necesită lucrări de consolidare, restaurare și refuncționalizare. Spațiile, instalațiile și dotările din interiorul și exteriorul clădirii vor fi reconfigurate astfel încât să respecte prevederile normativului NP015-199 „Normativ privind proiectarea şi verificarea construcțiilor spitalicești şi a instalațiilor” și Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare *cu actualizările ulterioare, emis de Ministerul Sănătății Publice și ale Ordinului nr.1096/2016 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, emis de Ministerul Sănătății.
2. Secția III Pneumologie „Tudor Vladimirescu”
Clădirea a fost construită inițial pentru servicii publice privind asistența socială și protecția copilului, fiind ulterior, adaptată parțial cerințelor pentru servicii medicale.
Instalația electrică este veche, deteriorată și subdimensionată nevoilor actuale.
Pentru a putea răspunde obiectivelor, imobilul necesită lucrări de reabilitare și refuncționalizare. Spațiile, instalațiile și dotările din interiorul și exteriorul clădirii vor fi reconfigurate astfel încât să respecte prevederile normativului NP015-199 „Normativ privind proiectarea şi verificarea construcțiilor spitaliceștii şi a instalaţiilor” și Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare *cu actualizările uterioare, emis de Ministerul Sănătății Publice și ale Ordinului nr.1096/2016 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, emis de Ministerul Sănătății.
3. Secția Exterioară „Dr. Clunet”
În cazul clădirii spital, construită între anii 1915-1916, datorită vechimii, a solicitărilor produse de factori naturali și antropici, a schimbărilor beneficiarului de folosinţă, se pot constata deteriorări semnificative atât la nivelul structurii cât si a elementelor de arhitectură (fisuri și crăpături în zidărie produse de seism și tasări diferențiate, tencuieli fisurate și desprise, învelitoarea din tablă prezintă coroziune cu zone ce permite accesul apei din precipitații, tâmplăria din lemn este puternic degradată).
Pentru a putea răspunde obiectivelor, imobilul necesită lucrări de consolidare, reabilitare și refuncționalizare. Acestea au fost efectuate în anul 2023 și continuă în anul 2024. Spațiile, instalațiile și dotările din interiorul și exteriorul clădirii trebuie reconfigurate astfel încât să respecte prevederile normativului NP015-199 „Normativ privind proiectarea şi verificarea construcţiilor spitaliceşti şi a instalaţiilor” și Ordinului nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare *cu actualizările uterioare, emis de Ministerul Sănătății Publice și ale Ordinului nr.1096/2016 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 914/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare, emis de Ministerul Sănătății.
Terenul în suprafață de 42977 mp, este în pantă și în mare parte acoperit de vegetație, îngrijirea acestuia necesitând resurse importante, de natură financiară, materială și umană.
Având în vedere funcționarea Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iași în 4 amplasamente diferite, se remarcă următoarele:
– pentru funcționarea spitalului ca un tot unitar și pentru a asigura servicii medicale de bună calitate, cu relaționarea dintre toate departamentele dispuse în 4 locații diferite în orașul Iași, asigurarea alimentației bolnavilor, recoltarea și efectuarea analizelor medicale, transportul pacienților, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași depune eforturi considerabile privind consumul de resurse materiale, financiare și umane;
– trebuie realizate lucrări de investiții pentru 4 rezerve de apă potabilă, câte una pentru fiecare amplasament;
– trebuie realizate lucrări de investiții pentru 4 stații de tratare/epurare a apelor uzate, câte una pentru fiecare amplasament;
